Ilinca Vandici a vorbit despre momentul în care și-a pierdut tatăl. Cum a reușit să treacă peste acea perioadă tristă din viața sa?
Ilinca Vandici, una dintre cele mai apreciate și cunoscute prezentatoare TV, a trecut în urmă cu mulți ani, la o vârstă destul de fragedă, printr-un eveniment care a marcat-o profund: pierderea tatălui. Vedeta Kanal D a preferat să păstreze discreția cu privire la acel moment trist din viața sa, însă, invitată în cadrul podcastului moderat de Teo Trandafir, și-a deschis sufletul și a mărturisit ce a reprezentat pentru ea pierderea tatălui la vârsta de doar 22 de ani.
Ilinca Vandici nu a crezut că tatăl său nu va învinge boala
Citește și: Teo Trandafir și Ilinca Vandici fac echipa la “Follow us!”, show-ul care va începe în curând, la Kanal D2!
Ilinca Vandici
Citește și: Ilinca Vandici, premiată pentru Performanţă în televiziune, la Gala Capital Top 100 Femei de Succes
Prezentatoarea TV a dezvăluit că tatăl său era de mai bine de 5 ani diagnosticat cu o boală grea, însă ea nu a crezut niciodată că bărbatul nu va învinge acest diagnostic. Din păcate, însă, tatăl Ilincăi Vandici s-a stins din viață când vedeta avea doar 22 de ani.
„Nu am vrut să cred. În sufletul unui copil de 22 de ani, nu are cum să existe filmul, varianta în care își pierde părintele, chiar dacă știe că este bolnav. Speranța a fost întotdeauna în sufletul nostru pentru că timp de 5 ani el a făcut față bolii și și-a continuat viața într-un stil cât se poate de natural și normal. Atunci, tot speram că momentul ăla nu o să vină și că va fi o minune, se va întâmpla ceva și totul se va rezolva cumva. De aceea am dat fuga la Oradea, pentru că îmi spuseseră că nu se simte tocmai bine. Aceea a fost și ultima zi în care l-am văzut.”, a povestit Ilinca Vandici.
Cum a reușit Ilinca Vandici să treacă peste pierderea tatălui?
Ilinca Vandici
Vedeta Kanal D a mărturisit că pierderea tatălui a reprezentat un moment maxim de durere și suferință, însă nu a putut să își manifeste aceste sentimente, din cauza faptului că trebuia să reprezinte un sprijin pentru sora și pentru mama sa.
„Durerea și suferința erau atât de mari încât nu am putut să văd mai departe de ele. Le-am înăbușit, le-am ascuns într-un sertar al sufletului meu și nu le-am lăsat să iasă de acolo. Nu am avut cu cine vorbi. Eu a trebuit să fiu mai puternică decât ele și să le susțin pe ele. Tot ce simțeam eu a trebuit dat la o parte cumva, pentru a putea să ajut în altă parte. Cred că vreo 5 ani a durat. După ce am trăit această durere, am putut să privesc cumva dintr-o perspectivă obiectivă și să îmi dau seama că el va fi cu mine în permanență și spiritul lui va fi acolo lângă mine.”, a mărturisit Ilinca Vandici.
