Elena Marsilia și-a pus capăt zilelor în penitenciarul în care își ispășea pedeapsa

Elena Marsilia Mantu, cunoscută drept “Griselda de România”, și-a pus capăt zilelor în penitenciar. Aceasta era cunoscută în lumea substanțelor interzise.

Elena Marsillia era condamnată la 4 ani și 9 luni de închisoare pentru trafic de substanțe interzise, iar soțul ei se află și el în spatele gratiilor, pentru 10 ani și 8 luni de pedeapsă, în Penitenciarul Focșani. De asemenea, fiul minor se află și el închis la Centrul de detenție Tichilești-Brăila. Elena   și-a pus capăt zilelor  după ce a fost mutată în Penitenciarul Spital Rahova de la Penitenciarul Târgșor pentru a urma un tratament, iar aceasta a apelat la gestul disperat în timp ce colegele ei dormeau.

Aceasta era implicată într-o grupare de traficanți de substanțe interzise  de mare risc, iar împreună cu soțul ei acționau în special în Piatra Neamț, dar și în județele Neamț Bacău și Suceava. Aceasta a fost găsită spânzurată luni, pe data de 16 iunie, în jurul orei 5, cu cordonul de la halat. Femeia nu ar fi fost de acord cu condamnarea primită, iar până acum ar fi avut mai multe tentative de a scăpa din spatele gratiilor prin numeroase cereri de suspendare a pedepsei, eliberare condiționată sau revizuire, însă toate aceste cereri au fost respinse de către judecători.

Consumul de substanțe interzise, un fenomen tot mai îngrijorător în România

Citește și: Sfârșit tragic pentru o femeie de 34 de ani, după ce a intrat cu mașina într-un tir, pe Centura Lugojului

Citește și: Un salt cadou cu parașuta i-a adus moartea ei și a instructorului său. Partenerul femeii a privit neputincios cum cei doi se sting din viață

Conform unor statistici, consumul de substanțe interzise începe să fie unul îngrijorător de la an la an, asta pentru că 1 din 10 români cu vârste între 15 și 64 de ani a consumat cel puțin o dată în viață astfel de substanțe, iar estimările ajung între 1 și 1, 5 milioane de persoane. Cifrele sunt mai ridicate și în rândul tinerilor cu vârste între 15-34 de ani, cu o proporție de aproximativ 16.

9%. Copii de 10-11 ani se află și ei în categoria vulnerabilă, iar vârsta tot mai mică a începutului de consum reprezintă în continuare o problemă. România se confruntă cu fenomenul în creștere, însă există în continuare și strategii de abordare care includ prevenția, intervenția polițienească și tratament, însă autoritățile se confruntă și cu numeroase provocări în acest sens.